Umbra dinosaurului

1

Sileau — dar de prietenie, în Asia Centrală, (n.t.)

2

Arîk — canal de irigație, (n.t.)

3

Solonceak — sol salin, sol sărăturos. (n.t.)

4

Takîr — sector de stepă lipsit de vegetație, acoperit cu argilă uscată și netedă — în limba uzbecă. (Nota red. ruse.)

5

rășină a unui arbust din India, se dizolvă în alcool, obținîndu-se un lac rezistent. (Nota red. ruse)

6

Era vieții mijlocii — 60-170 milioane de ani î.e.n.

7

Era vieții arhaice — 170–600 milioane de ani î.e.n. (Nota red. rom.)

8

Niepce Joseph — fizician francez, inventator al fotografiei și al camerei obscure (1765–1833). Daguerre Louis — om de știință și inventator francez, a perfecționat metodele de fotografiere (1789–1851). (Nota red. ruse.)

9

Perioada cretacică — perioadă a erei mezozoice. (Nota red. rom.)

10

Culori complementare — care rezultă din amestecul a două dintre cele trei culori principale: roșu, albastru și galben. (Nota red. rom)

11

Perioada siluriană — epocă în istoria Pămîntului, cu 400 000 000 de ani î.e.n. (Nota red. rom.)

12

Kimberlit — rocă compactă, tufoasă, din categoria celor ultrabazice, adică conținînd mai puțin cuarț și mai mult fier și magneziu. (Nota red. ruse.)

13

Cercetări gravimetrice — metodă de căutare a zăcămintelor, bazată pe modificarea forței de atracție a pămîntului, cauzată de prezența zăcămintelor. (Nota red. rom.)

14

Grikvait — rocă formată dintr-un amestec de granat și olivin. Se găsește la mare adîncime în pămînt. (Nota red. rom.)

15

Cromodiopsid — crom cu diopsid (mineral transparent, lucios, dur, folosit în industria de bijuterii. (Nota red. rom.)

16

Disten — minerale constituante ale rocilor bazice de adîncime (Nota red. rom.)

17

Evenci — populație din Siberia răsăriteană. (Nota red. rom.)

18

Bagulnik — plantă perenă de mlaștină. (Nota red. ruse.)

19

Anomalie pozitivă — creștere locală a forței de atracție. (Nota red. ruse.)

20

Aparat pentru măsurarea celor mai mici variații ale gravitației. (Nota red. ruse.)

21

Peridotite — roci eruptive de adîncime (ultrabazice) formate în special din olivin. (Nota red. ruse.)

22

cuțit greu, cu coadă lungă. (Nota red. ruse.)

23

Diabaz — rocă veche de adîncime, efuzivă (revărsată), analoagă cu lavele bazaltice. (Nota red. ruse.)

24

Intruzie — pătrunderea rocilor topite (magmă) în crăpături, în goluri, sau între straturile de pămînt. (Nota red. ruse.)

25

Depozit aluvionar — zăcămînt format pe loc, fără ca apa să fi transportat sau deplasat produsele dezagregării rocilor. (Nota red. ruse)

26

Puț de explorare — puț pentru cercetări geologice. (Nota red. ruse.)

27

Rocă primară — fundament solid sub aluviunile sfărîmicioase, de dată mai recentă. (Nota red. ruse.)

28

Zăhat — aglomerare de trunchiuri de arbori aduși de apele mari, care se îngrămădesc de-a curmezișul unui curs de apă. (Nota red. rom.)

29

Ortodromie — linia cea mai scurtă dintre două puncte de pe suprafața globului terestru care reprezintă un arc al marelui cerc. (Nota red. rom.)

30

Tangon — grindă de lemn fixată în exteriorul bordului navei. În caz de necesitate grinda se pune perpendicular față de bordul navei. (Nota red. rom.)

31

Etravă — parte rezistentă a corpului navei situată la extrema prova. (Extrema pupa — etambon.) (Nota red. rom.)

32

Bompres — grindă la prova navei care servește pentru ridicarea ancorei. (Nota red. rom.)

33

Bocaport — deschidere în puntea navei, care servește pentru acces în interior. (Nota red. rom.)

34

Carlinga — întăritură longitudinală continuă a corpului navei sub punte și pe fund. (Nota red. rom.)

35

Spirai — deschidere în puntea navei care servește pentru aerisirea și luminarea încăperilor situate sub punte. (Nota red. rom.)

36

unui urcior, în original (Nota red. Club CPȘF.)

37

Gurna — împreunarea rotunjită a fundului, cu bordurile navei. (Nota red. rom.)

38

Baba — coloană joasă din lemn, oțel sau fontă care servește pentru legarea parîmelor de manevră ale navelor. (Nota red. rom.)

39

Capstadt, în original (Nota red. Club CPȘF.)

40

Caric — încărcătura unei nave comerciale. (Nota red. rom.)

41

Kuro-Shivo — curent cald din Pacific care scaldă țărmurile Japoniei. (Nota red. rom.)

42

Gruia de capon — dispozitiv pentru ridicarea ancorei așezat lateral la prova navei. (Nota red. rom.)

43

Garlină — parîmă navală din sizal cu înfășurarea specială a toroanelor. (Nota red. rom.)

44

La Perouse, Jean-François de — celebru navigator și cercetător francez (1741–1788). (Nota red. rom.)

45

Capstadt, în original (Nota red. Club CPȘF.)

46

Rosturi — intervale înguste între scîndurile care constituie bordajul (învelișul corpului) unei nave. (Nota red. rom.)

47

Greement — ansamblul manevrelor și velelor unei nave. (Echipamentul navei în vele și cabluri de fixare a carlingelor.) (Nota red. rom.)

48

Epiu — dig spărgător de valuri. (Nota red. rom.)

49

Ancora la pic — momentul în care lanțul ancorei ia poziția verticală și se dă drumul vinciului. (Nota red. rom.)

50

Galerie direcțională — Galerie orizontală lunga, care duce de la puț spre stratul de minereu. (N. red. rom.)

51

Transversale — galerii orizontale scurte, perpendiculare pe galeriile direcționale. (N. red. rom.)

52

Teodolit — aparat geodezic de măsurare a unghiurilor orizontale și verticale (N red. rom.)

53

Declinator — busolă topografică. (N. red. rom.)

54

Vap — veche denumire dată argilei dure, calcaroase. (N. trad.)

55

galerie orizontală care unește puțurile a două mine vecine. (N. red. ruse)

56

arșin — unitate veche de măsură, egală cu 71 cm. (N. red rom.)

57

Chalcozină — minereu de cupru. IN. red. rom.)

58

avioanele germane „Messerschmidt”. (n.t.)

59

Siaj — dîra de spumă lăsată de elice în apă. (N. red. rom.)

60

Reces — nișă situată la pupa. (N. red. rom.)

61

A îmbina capetele a două parîme sau a două cabluri, prin împletirea șuvițelor din care sînt alcătuite(N. Club CPȘF.)