Carte de rugăciuni

PARACLISUL PREASFINTEI NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU

Facerea lui Teostirict monahul; după alţii, a lui Teofan

Acest Paraclis se cântă la întristarea sufletului şi la vreme de nevoie

Către Născătoarea de Dumnezeu acum cu osârdie să alergăm noi păcătoşii şi smeriţii şi să cădem cu pocăinţă, strigând din adâncul sufletului: Stăpână, ajută-ne, milostivindu-te spre noi; grăbeşte că pierim sub mulţimea păcatelor; nu întoarce pe robii tăi deşerţi, că pe Tine singură nădejde te-am căpătat (de 2 ori).

Slavă… Şi acum…

Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile Tale, noi nevrednicii. Că de nu ai fi stătut Tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit pe noi din atâtea nevoi? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi? Nu ne vom depărta de la Tine, Stăpână, că Tu izbăveşti pe robii Tăi pururea din toate nevoile.

Apoi psalmul 50: Miluieşte-mă, Dumnezeule după mare mila Ta…(p. 19)

Cântarea 1, gl. al 8-lea

Irmos: Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea egiptenilor scăpând, israeliţeanul striga: Izbăvitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, măntuieşte-ne pe noi.

De multe ispite fiind cuprins, către Tine alerg căutând mântuire; o, Maică a Cuvântului şi Fecioară, de rele şi de nevoi mân-tuieşte-mă.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu…

Asupririle chinurilor mă tulbură şi de multe scârbe se umple sufletul meu; aşează-le, Fecioară, cu liniştea Fiului şi Dumnezeului Tău, ceea ce eşti cu totul fără de prihană.

Slavă… Pe Tine, ceea ce ai născut pe Mântuitorul şi Dumnezeul nostru, Te rog, Fecioară, izbăveşte-mă din nevoi, că la Tine

scăpând acum îmi tind sufletul şi gândul meu.

şi acum… Fiind bolnav cu trupul şi cu sufletul, cercetării celei Dumnezeieşti şi purtării Tale de grijă învredniceşte-mă Tu, Maica lui Dumnezeu, ca ceea ce eşti bună şi Născătoarea Celui bun.

Cântarea a 3-a

Irmos: Doamne, Cel ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte întru dragostea Ta; că Tu eşti marginea doririlor şi credincioşilor întărire, Unule, Iubitorule de oameni.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu…

Folositoare şi acoperământ vieţii mele te pun pe Tine, Născătoare de Dumnezeu, Fecioară; Tu mă îndreptează la adăpostirea Ta, ceea ce eşti pricina bunătăţilor şi credincioşilor întărire, una întru tot lăudată.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu…

Te rog, Fecioară, risipeşte-mi tulburarea sufletului şi viforul scârbelor mele, că Tu, Maică Dumnezeiască, pe Hristos începătorul liniştii ai născut, ceea ce eşti de Dumnezeu fericită.

Slavă… Ceea ce ai născut pe Făcătorul de bine, Care este pricina bunătăţilor, bogăţia facerii de bine izvorăşte-o tuturor, că toate le poţi ca ceea ce ai născut pe Hristos cel puternic întru tărie, una Preacurată.

Şi acum… Fiind cuprins de neputinţe cumplite şi de chinurile bolilor, Tu, Fecioară, ajută-mi; cer ajutorul Tău, Fecioară, că pe Tine te ştiu comoară de tămăduiri neîmpuţinată şi necheltuită, ceea ce eşti cu totul fără de prihană.

Izbăveşte de nevoi pe robii tăi, Născătoare de Dumnezeu, că toţi, după Dumnezeu, la tine scăpăm, ca şi către un zid nestricat şi folositor.

Caută cu milostivire, cu totul lăudată, Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu şi vindecă durerea sufletului meu.

Ceea ce eşti rugătoare caldă şi zid nebiruit, izvor de milă şi lumii scăpare, cu dinadinsul strigăm către tine, Născătoare de Dumnezeu, Stăpână: Vino degrabă şi ne izbăveşte pe noi de nevoi, ceea ce eşti singură, grabnic folositoare.

Cântarea a 4-a:

Irmos: Am auzit, Doamne, taina rânduielii Tale, am înţeles lucrurile Tale şi amprea-slăvit Dumnezeirea Ta.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu…

Tulburarea patimilor mele şi viforul greşelilor mele alină-le, ceea ce ai născut pe Domnul îndreptătorul, Dumnezeiască Maică.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu…

Chemând eu adâncul milostivirii Tale, dă-mi-1 mie, ceea ce ai născut pe Cel milostiv şi pe Mântuitorul tuturor celor ce te laudă pe Tine.

Slavă… îndulcindu-ne, Preacurată, cu darurile Tale, Ţie cântare de mulţumire cântăm, ştiindu-te pe Tine, Maica lui Dumnezeu.

Şi acum… Nădejde şi întărire, şi zid de scăpare nemişcat câştigându-te pe Tine, ceea ce eşti întru tot lăudată, de tot necazul ne izbăvim.

Cântarea a 5-a

Irmos: Luminează-nepe noi, Doamne, cu poruncile Tale şi cu braţul Tău cel înalt; pacea Ta dă-ne-o nouă, Iubitorule de oameni.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu…

Umple, Preacurată, de veselie viaţa mea, dăruindu-mi bucuria Ta cea nestricată, ceea ce ai născut pricina veseliei.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu…

Izbăveşte-ne pe noi din nevoi, Născătoare de Dumnezeu, Curată, ceea ce ai născut izbăvirea cea veşnică şi pacea, care co-vârşeşete toată mintea.

Slavă… Risipeşte negura greşelilor mele, Dumnezeiască Maică, cu strălucirea luminii tale, ceea ce ai născut lumina cea dumnezeiască şi veşnică.

Şi acum… Tămăduieşte, Curată, neputinţa sufletului meu, învrednicindu-mă cercetării Tale, şi sănătate, cu rugăciunile Tale, dăruieşte-mi.

Cântarea a 6-a

Irmos: Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune scârbele mele; că s-a umplut sufletul meu de răutăţi şi viaţa mea s-a apropiat de iad, şi ca Iona mă rog: «Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă».

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu…

Cum ai mântuit de moarte şi de putre-june firea mea care era ţinută de moarte şi de putrejune, pe Sine însuşi dându-Se spre moarte, Fecioară, roagă-te Fiului şi Dumnezeului tău, să mă izbăvească de răutăţile vrăjmaşului.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu…

Pe tine te ştiu folositoare şi păzitoare prea-tare vieţii mele, Fecioară, care risipeşti tulburarea năpastelor şi izgoneşti asupririle diavolilor; de aceea mă rog totdeauna: izbă-veşte-mă de stricăciunea chinurilor mele.

Slavă… Pe tine, Fecioară, te-am dobândit ca un zid de scăpare şi sufletelor mântuire desăvârşită şi desfătare în scârbe; de lumina Ta pururea ne bucurăm, o, Stăpână; şi acum ne izbăveşte din nevoi şi din chinuri.

şi acum… Acum zac în patul durerilor şi nu este tămăduire trupului meu; ci mă rog Ţie, celei bune, care ai născut pe Dumnezeu, Mântuitorul lumii şi Tămăduitorul bolilor, ridică-mă din stricăciunea durerilor.

Ceea ce eşti păzitoarea creştinilor nebiruită, şi rugătoare neîncetată către Făcătorul, nu trece cu vederea glasurile cele de rugăciune ale păcătoşilor; ci sârguieşte ca o bună spre ajutorul nostru, care cu credinţă ne rugăm Ţie: Grăbeşte spre rugăciune şi te nevoieşte spre îmblânzire, apărând pururea pe cei ce te cinstesc pe Tine, Născătoare de Dumnezeu.

Glasul al 6-lea

Ajutorului omenesc nu ne încredinţa pe noi, Preasfântă Stăpână, ci primeşte rugăciunea robilor tăi, că scârbele ne cuprind şi nu putem răbda săgetările diavolilor; acoperământ nu ne-am agonisit nicăieri unde să scăpăm noi, păcătoşii, pururea fiind biruiţi; mângâiere nu avem afară de tine, Stăpâna lumii. Nădejdea şi folositoa-rea credincioşilor, nu trece rugăciunile noastre, ci le fă de folos.

Nimeni din cei ce aleargă la Tine nu iese ruşinat, Născătoare de Dumnezeu Fecioară; ci cerând dar bun, primeşte dăruirea către cererea cea de folos.

Prefacerea celor scârbiţi, izbăvirea celor neputincioşi fiind, izbăveşte pe robii tăi, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, pacea celor din războaie, liniştea celor înviforaţi, singura folositoare a credincioşilor.

Cântarea a 7-a

Imnos: Tinerii cei ce au mers din Iudeea în BabilonoareCând, cu credinţa Treimii, văpaia cuptorului au călcat-o, cântând: «Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat».

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu…

Când ai vrut să rânduieşti mântuirea noastră, Mântuitorule, Te-ai sălăşluit în pântecele Fecioarei, pe care ai arătat-o folositoare lumii. Bine eşti cuvântat, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu…

Maică preacurată, roagă pe Domnul milei, pe Care L-ai născut să izbăvească de păcate şi de întinăciunea sufletească, pe cei ce cântă cu credinţă: Bine eşti cuvântat, Dumnezeul părinţilor noştri.

Slavă… Comoară de mântuire şi izvor de curăţie, turn de tărie şi uşă de pocăinţă, pe ceea ce Te-a născut pe Tine, ai arătat-o celor ce cântă: Bine eşti cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri.

şi acum… De neputinţele trupeşti şi de păcatele sufleteşti, pe cei ce vin cu dragoste către acoperământul tău cel dumnezeiesc, învredniceşte-i să fie tămăduiţi, Născătoare de Dumnezeu, care ai născut nouă pe Mântuitorul Hristos.

Cântarea a 8-a

Irmos: Pe împăratul ceresc, pe care îl laudă oştile îngereşti, «lăudaţi-L şi-L prea-înălţaţi întru toţi vecii».

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu…

Nu trece cu vederea pe cei ce au trebuinţă de ajutor de la Tine, Fecioară, pe cei care cântă şi te preaînalţă întru toţi vecii.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu…

Tămăduieşte neputinţa sufletului meu şi durerile trupului meu, Fecioară, ca să te slăvesc, Curată, în veci.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Bogăţie de tămăduiri verşi, Fecioară, celor ce te laudă cu credinţă şi preaînalţă naşterea Ta cea negrăită.

şi acum… Tu izgoneşti asuprirea şi năvălirea patimilor, Fecioară; pentru aceea te lăudăm în toţi vecii.

Cântarea a 9-a

Irmos: Cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu, te mărturisim pe Tine, Fecioară curată, noi, cei izbăviţi prin Tine, slăvindu-te cu cetele cele fără de trup.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu…

Să nu întorci faţa Ta de la izvorul lacrimilor mele, Fecioară, care ai născut pe Hristos, Cel ce a şters toată lacrima de pe faţa tuturor.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu…

Umple de bucurie inima mea, Fecioară, ceea ce ai primit plinirea bucuriei şi ai pierdut grija păcatului.

Slavă… Cu strălucirea luminii Tale luminează, Fecioară, negura neputinţei şi o izgoneşte de la cei ce cu credinţă te mărturisesc pe Tine, Născătoare de Dumnezeu.

şi acum… Pe mine, care zac de boală în locul cel de răutate, tămăduieşte-mă, Fecioară, şi mă întoarce din nesănătate în sănătate.

0, prealuminate nor, Maica lui Dumnezeu, pe cei ce se luptă cu noi surpă-i, cu dreapta Ta cea stăpânitoare şi atotputernică; celor ce sunt în scârbe le ajută, pe cei asupriţi îi mântuieşte şi dezleagă de păcate pe cei ce se roagă Ţie, că toate le poţi câte levoieşti.

Apoi: Cuvine-se cu adevărat să Te fericim pe Tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru.

Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe Tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, Te mărim.

Apoi stihurile acestea:

Pentru toţi care scapă cu credinţă sub acoperemântul Tău cel puternic te rogi, ceea ce eşti bună; că noi păcătoşii nu avem altă izbăvire către Dumnezeu în nevoi şi în necazuri, pururea fiind încărcaţi cu multe păcate, Maica Dumnezeului celui de sus. Pentru aceea cădem înaintea Ta să ne izbăveşti pe noi, robii Tăi, din toate nevoile.

Tuturor scârbiţilor bucurie, şi asupriţilor folositoare şi flămânzilor dătătoare de hrană, străinilor mângâiere, celor învăluiţi adăpostire, bolnavilor cercetare, celor neputincioşi acoperământ şi sprijinire, toiag bătrâneţilor Tu eşti; Preacurată, Maica Dumnezeului celui de sus; pentru aceea Ţie ne rugăm: grăbeşte şi miluieşte pe robii Tăi.

Bucură-te, Fecioară preacurată; bucurate, cinstitul sceptru al împăratului Hristos; bucură-te, ceea ce ai crescut Strugurele cel de taină; bucură-te, uşa cerului şi rugul cel nears; bucură-te, lumină a toată lumea; bucură-te, bucuria tuturor; bucură-te, mântuirea credincioşilor; bucură-te, apărătoarea şi scăparea tuturor creştinilor, Stăpână.

Slavă… Şi acum…

Bucură-te, lauda a toată lumea; bucură-te, casa Domnului; bucură-te, munte umbrit: bucură-te, scăpare; bucură-te, ceea ce eşti sfeşnic de aur; bucură-te, Preacurată, care eşti slava creştinilor; bucură-te, Mărie, Maica lui Hristos Dumnezeu; bucură-te, rai; bucură-te, masa cea dumnezeiască; bucură-te, Biserică; bucură-te, năstrapă de aur, bucură-te, bucuria tuturor.

Pe ceea ce este mai înaltă decât cerurile şi mai curată decât strălucirile soarelui, care ne-a izbăvit pe noi din blestem, pe Stăpâna lumii, cu cântări să o cinstim.

Pentru păcatele mele cele multe mi se îmbolnăveşte trupul şi slăbeşte sufletul meu; la Tine scap, ceea ce eşti plină de daruri; nădejdea tuturor celor fără de nădejde, Tu îmi ajută.

Stăpână şi Maica Izbăvitorului, primeşte rugăciunea nevrednicilor robilor Tăi ca să fii folositoare către cel ce S-a născut din Tine, o, Stăpâna lumii, fii mijlocitoare.

Cântăm cu osârdie acum cântare de bucurie Ţie, celei întru tot lăudată, Născătoare de Dumnezeu. Cu înainte-mergăto-rul şi cu toţi Sfinţii, roagă-L, Născătoare de Dumnezeu, ca să ne mântuiască pe noi.

Toate oştile îngereşti, înainte-mergă-torul Domnului, cei doisprezece Apostoli şi toţi sfinţii, împreună cu Născătoarea de Dumnezeu, faceţi rugăciuni ca să ne mântuiască pe noi.

Mută să fie gura păgânilor celor ce nu se închină cinstitei icoanei Tale, celei zugrăvită de sfântul Apostol şi evanghelist Luca, ceea ce se cheamă Povăţuitoare.

Milostivă fii mie, smeritului, că afară de Tine altă scăpare nu ştiu, eu cel ce sunt plin de tot felul de păcate. Miluieşte-mă, nădejdea creştinilor.

împărăteasa mea preabună şi nădejdea mea, Născătoare de Dumnezeu, primitoarea săracilor şi ajutătoarea străinilor, bucuria scârbiţilor şi acoperitoarea necăjiţilor, vezi-mi nevoia, vezi-mi necazul; ajută-mi ca unui neputincios, hrăneşte-mă ca pe un străin. Necazul meu îl ştii: dezleagă-1 precum vrei, că n-am alt ajutor afară de Tine, nici altă folositoare grabnică, nici altă mângâietoare bună; ci numai pe tine, Maica lui Dumnezeu, ca să mă păzeşti şi să mă acoperi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciune Către Maica Domnului

Preasfântă Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, ceea ce eşti singură Preacurată şi cu sufletul şi cu trupul, ceea ce singură eşti mai presus de toată curăţia şi întreaga înţelepciune şi feciorie; Ceea ce singură toată te-ai făcut locaş a tot darului Preasfântului Duh şi pe înseşi puterile cele fără de materie, fără de asemănare le covârşeşti cu curăţenia şi cu sfinţenia sufletului şi a trupului. Caută spre mine pângăritul, necuratul şi întinatul şi cu sufletul şi cu trupul, cu întinăciunea împătimirii vieţii mele celei dezmierdate. Curăţeşte-mi mintea mea cea pătimaşă, spală-mi şi îndrep-tează-mi gândurile mele cele rătăcite şi orbite. îndreptează-mi şi povăţuieşte-mi simţirile mele. Slobozeşte-mă de obiceiul cel prea rău şi urât, care de-a pururea, ziua şi noaptea, mă tiranizează pe mine, al necuratelor mai înainte prinderi în minte, şi al patimilor. Opreşte-mă de la tot păcatul cel cu lucrare, şi îmi dăruieşte trezire şi socoteală desluşitoare, întunecatei şi ticăloasei mele minţi, spre îndreptarea greşelilor şi a căderilor mele. Ca de întunericul păcatului izbăvindu-mă, să mă învrednicesc a te slăvi, şi a te lăuda cu îndrăzneală, pe Tine cea singură adevărată, Maică a adevăratei Lumini, a lui Hristos Dumnezeul nostru. Că Tu singură, împreună cu Dânsul şi printr-însul, eşti binecuvântată, şi preaproslăvită de toată zidirea, cea văzută şi cea nevăzută, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.