Conspiraţia

112

Gabrielle Ashe stătea în întuneric, la biroul senatorului, şi se uita urât la computerul lui Sexton.

"INVALID PASSWORD — ACCESS DENIED"

Încercase alte câteva parole care păreau promiţătoare, dar nici una nu funcţionase. După ce căutase prin încăpere vreun sertar descuiat sau un indiciu oarecare, Gabrielle aproape că renunţase. Tocmai intenţionase să plece, când zărise ceva ciudat care clipea pe calendarul senatorului de pe birou. Cineva subliniase data alegerilor cu marker fosforescent alb, roşu şi albastru. Cu siguranţă că nu fusese Sexton. Gabrielle trase calendarul mai aproape de ea. Lângă dată se vedea o exclamaţie: POTUS!

Probabil că exuberanta secretară a lui Sexton îi însemnase acea dată pe calendar ca o dovadă a gândirii pozitive. Acronimul POTUS reprezenta numele de cod pentru Preşedintele Statelor Unite folosit de Serviciile Secrete. Dacă totul decurgea bine, în ziua alegerilor Sexton avea să devină noul POTUS.

Pregătindu-se să plece, Gabrielle reaşeză calendarul pe birou şi se ridică în picioare. Brusc, se opri şi privi ecranul computerului.

"ENTER PASSWORD"

Privi din nou spre calendar.

"POTUS"

Se simţi dintr-odată invadată de speranţă. Ceva din denumirea POTUS îi spunea lui Gabrielle că reprezenta o parolă perfectă pentru Sexton. "Simplă, pozitivă, egocentrică."

Tastă literele cu repeziciune.

"POTUS"

Ţinându-şi respiraţia, apăsă tasta "return". Computerul scoase un sunet.

"INVALID PASSWORD — ACCESS DENIED"

Dezamăgită, Gabrielle renunţă. Poeni înapoi spre baie, ca să iasă tot pe unde intrase. Ajunse la jumătatea drumului, când se auzi soneria telefonului celular. Cum era deja tensionată la maximum, sunetul o făcu să tresară îngrozitor. Se opri, scoase telefonul şi privi spre ceasul de perete Jourdain pe care Sexton îl primise de la bunicul lui. "Aproape ora patru dimineaţa." La o astfel de oră apelantul nu putea fi decât Sexton. În mod clar senatorul se întreba unde era ea. "Să răspund sau să îl las să sune?" Dacă răspundea, ar fi trebuit să mintă. Dacă nu o făcea, Sexton ar fi intrat la idei.

Răspunse:

— Alo?

— Gabrielle?

Sexton părea nerăbdător:

— Ce te reţine?

— FDR Memorial, răspunse Gabrielle. Taxiul a fost blocat în trafic şi acum suntem la…

— Nu pari a fi într-un taxi.

— Nu, îl aprobă ea.

Inima îi bătea cu putere.

— Nu sunt. Am hotărât să trec pe la birou ca să iau nişte documente NASA care ar putea avea relevanţă în legătură cu PODS. Am probleme să le găsesc.

— Mă rog, grăbeşte-te! Vreau să programez o conferinţă de presă dimineaţă şi trebuie să discutăm câteva lucruri pe tema asta.

— Vin repede, promise ea.

Pe linie se lăsă tăcerea:

— Eşti în biroul tău?

Senatorul părea brusc nedumerit.

— Mda. Încă zece minute şi vin într-acolo.

O nouă pauză:

— Bine. Ne vedem în curând.

Gabrielle închise, prea preocupată ca să audă ticăitul puternic şi deosebit al nepreţuitului ceas de perete Jourdain aflat la doar câţiva paşi de ea.